Blog

Uniunea Europeana a decis înființarea unui instrument financiar temporar –  #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.

Decizia a avut la bază contextul pandemic și economic actual, instrumentul financiar fiind conceput în vederea acordării de sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor   generate de criza COVID- 19 și consecințele sale economice.

Pilonul central al noului instrument financiar este Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acesta are alocat un buget total de 672,5 mld euro, constituit atât din împrumuturi (360 mil. euro) cât și din granturi (312,5 mil. euro).

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Obiectivul specific al mecanismului este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile proprii de redresare și reziliență.

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență, planuri ce stabilesc practic agenda unui stat membru cu privire la reforme și investiții, cuprinzând practic măsurile de implementare ale acestora.

În România coordonarea procesului de elaborare a Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR) este asigurată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.  În urma unui proces vast de consultare publică, în data de 19.03.2021,  Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a înaintat către Guvern in prima citire PNRR. Acesta trebuie transmis către Comisia Europeană până la data de 30 aprilie 2021, în vederea obținerii aprobării. Urmează alte 2 luni de negocieri între Comisie și Statul Membru.  Estimăm că abia în a doua parte a acestui an am putea avea un tablou clar al finanțărilor ce pot fi accesate din cadrul acestui Plan.

România are la dispoziție un buget de aproximativ  29, 2 miliarde euro. Inițial, bugetul era de 30,5 miliarde de euro, compus din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, însă acesta a fost redus în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020. În cadrul PNRR au fost incluse componente, conținând reforme și investiții într-un cuantum de aproximativ 41 mil euro.

PNRR are 30 de componente în cadrul celor 6 piloni stabiliți prin Mecanismul de Reziliență și Redresare:

1. Tranziția spre o economie verde;
2. Transformarea digitală;
3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
4. Coeziunea socială și teritorială;
5. Sănătate și reziliență instituțională;
6. Copii, tineri, educație și competențe.

Ca regulă, acesta trebuie să includă măsuri referitoare la tranziția verde, inclusiv biodiversitate, în procent de cel puțin 37% din alocarea totală a Planului și măsuri de digitalizare în procent de minim 20% din alocarea totală.

Detaliem în cele ce urmează componentele incluse încadrul PNRR, cu alocarea propusă.

Urmărim cu interes dezvoltările pe care acest Plan le va avea până la forma finală care va fi înaintată Comisiei. Articolul de față va fi actualizat cu noi informații, pe măsură ce acestea vor fi disponibile. Varianta integrală a Planului poate fi consultată aici.